miercuri, 8 iunie 2011

Liniște

Grătarul din prima seară și imaginea din spatele lui
Dragi prieteni m-am întors dintr-un loc în care verdele e mai verde decât orice mașină de fițe și unde liniștea e mai liniște decât liniștea dintr-o seară de premieră la operă.
După o săptămână extrem de agitată, și-o sâmbătă ucigător de obositoare, în care am plecat de acasă cu alaiul la 12:30 și-am ajuns la sală la ora 21:00, după care a urmat o noapte de dans făr-de-pauză până la 8:00 când am ajuns acas, ne-am trezit duminică pe la 15:30 și-am plecat la munte, la relaxare cică.
Cafeaua de seară



Prima dată ar trebui să descriu ce înseamnă la munte pentru noi. Fiind de prin părțile Clujului, pentru noi munte înseamnă Apuseni, adică foarte abordabili. Am fost în localitatea Bălcești, comuna Beliș, localitate în care prietenii noștri, sau altfel spus proaspeții noștri fini au o căsuță. O liniște de te dor urechile. Un aer curat că ți rușine să fumezi. O verdeață că ți-e frică să n-o deranjezi. Vă recomand din tot sufletul acest sat pentru vacanțele voastre. Am văzut din păcate o singură pensiune acolo, pentru că exact ca de obicei nu ştim să profităm de ce avem.
Terasa căsuței
Am stat 2 nopţi în locaţia cu pricina şi am povestit, mâncat, băut şi dansat. Am venit de acolo cu bateriile încărcate la maxim, dar puţin obosit. Aş putea sta acolo toată viaţa, doar să am strictul necesar. Ca o paranteză acum vreau să spun că undeva se greșește ceva în viața asta. Ar trebui ca până la 40 de ani să ne lase în pensie, să ne mutăm într-un loc ca ăsta să ne facem gospodărie, și după 40 de ani să ne pună la muncă pentru că oricum nu mai avem somn, ne plictisim acasă, etc. Inchid paranteza. Am ajuns de câteva ore acasă şi deja mă simt înghesuit şi agitat și-mi vine să mă duc înapoi, și-am vorbit deja cu finuții și vineri dimineața mergem înapoi că mai am concediu până luni.



Până vineri am pozele de mai jos cu care să mă liniștesc.

Pace

P.S.: Mai știu pe cineva pe care o să bucure pozele acestea.
P.S.2: Aceasta este şi Recomandarea de duminica  trecută :)


6 comentarii:

  1. sunt de acord cu ideea ta ca pana la 40 sa fim la pensie; macar atunci poti sa te bucuri de viata :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Frumos colt de lume! O singura data am fost in Apuseni (prin 2002 parca) timp de 3 sau 4 zile, cu cortul, pe malul Ariesului, in Garda de sus. Si a fost superb. Voi mai ajunge eu intr-o zi. Faine si fotografiile:)

    RăspundețiȘtergere
  3. @sophie - Poate ar trebui sa facem o inițiativa pentru o lege care sa aibă aceste prevederi în ea :). Cred ca suntem mai multi.

    RăspundețiȘtergere
  4. @Alina - Frumoasa zona și acolo la Garda de Sus. Socrul meu e născut acolo. Sunt o mulțime de locuri de campare și spre bucuria noastră încă nu este nimic condiționat și pe deasupra e și gratis. Si e minunat.

    RăspundețiȘtergere
  5. nu am ajuns inca in Apuseni...multa linste...si tot aerul din lume :)

    RăspundețiȘtergere
  6. @pandhora - perfect adevarat cu o adăugare: oamenii, de o bunătate ieșită din comun. Sa va dau și un exemplu: stăteam în curte, anemici dimineața, după o noapte grea, vecina ne-a văzut și a venit cu 4 litri de lapte. A zis sa ne refacem cu el.

    RăspundețiȘtergere